Stresul reprezinta un raspuns intern la un stimul sau o situatie externa, denumita agent stresor. Pandemia COVID-19 si impunerea masurilor stricte de prevenire a raspandirii noului coronavirus au reprezentat si inca sunt un factor major de stres pentru toata lumea atat pentru adulti, cat si pentru copii si adolescenti. O persoana poate fi afectata de un anumit stresor pe cand alta nu, oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit la acelasi stresor. Multe persoane expuse la factori de stres, reusesc sa se acomodeze situatiei. Alte persoane manifesta simptome psihologice intense si de obicei de lunga durata, care au consecinte asupra starii de sanatate fizica si mentala.
Stresul se poate manifesta prin urmatoarele stari :
- Teama si neliniste fata de propria sanatate si de sanatatea celor dragi, anxietatea, accese emotionale.
- Devenim nesociabili si nelinistiti. Ne izolam treptat de cercul de prieteni, stam la serviciu mult peste orele de program, renuntam uneori partial sau complet la concediu, avem din ce in ce mai multe conflicte in familie.
- Insomnia , somnul este important in regenerarea tesuturilor si refacerea depozitelor organismului, iar somnul cu vise este extrem de importand pentru descarcarea tuturor tensiunilor din subconstient, fiind o veriga de baza a echilibrului psihic.
- Modificari ale obiceiurilor de de alimentatie
- Dificultate de concentrare
- Inrautatirea problemelor cronice de sanatate, migrene
- Utilizarea in exces de alcool, tutun sau alte medicamente
Starile si comportamentele acestea sunt perfect normale in situatia unei provocari semnificative. Odata cu declansarea starii de urgenta au intervenit schimbari rapide si majore in modul nostru de viata, cum ar fi amanarea cursurilor si a adunarilor sociale, schimbarea modului de munca, anularea vacantelor, a spectacolelor, iesirilor in aer liber.
Oamenii sunt in mod natural preocupati de sanatatea si siguranta lor si a celor dragi si este important sa recunoastem seriozitatea provocarii generate de pandemia COVID-19 si sa constientizam faptul ca frica si panica sunt, de obicei, inutile, mai ales pe termen lung.
Reactia la stres se manifesta sub forma unui sindrom nespecific, care include: manifestari psihice cognitive si afective, cu exprimare comportamentala si tulburari psihosomatice. Reactiile la stres sunt consecintele psihologice si fiziologice ale stresului.
Desi difera de la individ la individ, reactia la stres are cativa indici comuni.
Unele persoane au o reactie acuta la stres, altele pot avea simptome in timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sanatate. Reactia imediata acuta este de panica, anxietate, cresterea pulsului, transpiratie, senzatie de uscare a gurii sau tremuraturi.
Starea de stres pe o durata mai indelungata poate cauza dureri de cap, ameteli, stare de voma , tulburari de vedere (vedere incetosata), dureri ale cefei si umerilor, mancarimi ale pielii, transpiratii excesive, tahicardie, palpitatii, stare de oboseala, tensiune, dificultati respiratorii, tensiune musculara, contractii musculare.
Semne si simptome ale stresului la nivel emotional: iritabilitate, nervozitate, stari depresive, anxietate, neincredere in noi si in ceilalti, scaderea satisfactiilor, lipsa de entuziasm si motivatie, sentimentul ca esti atacat, umor nejustificat.
Semne si simptome ale stresului la nivel mental: probleme de gandire, dificultati in luarea deciziilor, greseli nejustificate, tulburari de memorie; scaderea intuitiei si capacitatatii de concentrare, suntem perturbati de ce se intampla in jurul nostru, ne focalizam gandirea pe termen scurt, ne temem mult sau luam decizii pripite.
Metode de a face fata stresului:
- Zambiti. Zambetul este contagios si va stimula sistemul imunitar.
- Concentreaza-te pe aspectele pozitive ale vietii tale. Folositi puterea propozitiilor afirmative. Folosind afirmatii pozitive pe tot parcursul zilei, veti contribui la lupta impotriva anxietatii. Fa urmatorul exercitiu: fa-ti o “lista de recunostinta”: trece pe ea lucrurile bune din viata ta si multumeste pentru ele. Optimisul alunga stresul. Te incurajez sa adopti o atitudine optimista si plina de speranta si incearca sa elimini gandurile negative care-ti apar in minte.
- Practica exercitii de meditatie mindfulness. Mindfulness inseamna constientizarea moment cu moment a gandurilor, emotiilor, senzațiilor corporale și a mediului înconjurator. Mindfulness înseamna acceptarea gandurilor și emotiilor, fara a le judeca, fara a le denumi „bune” sau „rele”. Cand suntem mindful, gandurile sunt concentrate voit (atentie) asupra prezentului, fara a retrai trecutul sau imagina viitorul. Tehnicile de relaxare si meditatie mindfulness te ajuta sa scapi de stress. Incearca sa exersezi posturi de stretching si yoga.
- Faceti modificari in dieta. Consumul de alimente bogate in calciu, fosfor si magneziu ajuta la reducerea stresului. In acest scop se va evita zaharul rafinat.
- Reduceti aportul de cofeina. Cantitatile mari de cofeina vor induce simptome de anxietate si vor declansa insomnii.
- Adopta o rutina a somnului. Inainte cu 30 de minute de culcare, este recomandat sa opresti telefonul si televizorul, sa incerci sa-ti golesti mintea de grijile din timpul zilei si chiar sa citesti ceva usor.
- Vitamina B. Va va ajuta in lupta cu tulburarile de stres si anxietate.
- Activitatea fizica. Fa miscare in aer liber sau antreneaza-te zilnic , miscarea reduce stresul si imbunatateste dispozitia. Incearca sa faci o plimbare in parc respectand regulile de distantare sociala sau mergi zilnic cu bicicleta. Iti poti stabili un program de exercitii fizice, fie urmarind video-uri de profil, fie participand o clasa online. In timpul exercitiilor fizice, se vor elibera endorfine care vor imbunatati starea dvs. de spirit.
- Masajul. Daca va simtit anxiosi la locul de munca si nu aveti timp sa vizitati un maseur profesionist, faceti un auto-masaj discret cu mainile la nivelul cefei.
- Analizati si luati masuri pentru rezolvarea problemelor si temerilor dvs. Daca suferiti de fobii, incercati sa va confruntati cu temerile dvs., dar treptat, cu ajutorul unui profesionist, invatati sa acceptati situatiile care vi se par terifiante. Incercati sa gestionati momentul in care sa va faceti griji.
- Limiteaza timpul de expunere la canalele de stiri. Stabileste 2 momente ale zilei (dimineata si seara) pentru a te informa cu privire la evolutia cazurilor de infectie cu noul coronavirus – in acest fel previi influentarea prin zvonuri neverificate sau manipularea prin stiri false. Foloseste numai surse credibile de informare si incearca, de fiecare data, sa treci prin filtrul ratiunii tale orice informatie noua.
- Activitatea sexuala. In timpul actului sexual se elibereaza o cantitate mare de endorfine.
- Practica zilnic exercitii de respiratie controlata. Exersati respiratia profunda. O data ce veti constata aparitia semnelor fizice sau mentale de anxietate sau chiar atac de panica, incepeti sa respirati adanc. Iarrespiratia profunda in 3 timpi ajuta la reducerea stresului si anxietatii.
- Nu va victimizati si luptati. Trebuie sa fiti un luptator si sa incercati sa finalizati sarcinile zilnice fara eforturi, sa incercati sa le considerati provocari minore, nu ceva pentru care ar trebui sa va ingrijoreze excesiv.
- Nu va suprasolicitati. Daca lucrati 12-14 ore pe zi si nu aveti timp liber, nivelul de stres va creste in mod inevitabil.
- Aromoterapia. Este o modalitate buna pentru a va relaxa.
- Presopunctura. Este o veche tehnica chinezeasca care se crede ca reduce stresul, tensiunea si anxietatea.
- Concentrati-va asupra unor lucruri care va fac placere. Poate ar fi momentul sa va ganditi la ce hobby v-ar placea.
Solicită o Evaluare Online la unul dintre specialiştii noştri pentru a primi cea mai bună îngrijire https://medicentrum.ro/medicii-nostri/
Articol scris de Raluca Manzat
