Dr.Alina Roxana Verzea (medic primar neurolog)
https://clinica.medicentrum.ro/medicii-nostri/alina-roxana-verzea/
Boala Parkinson este o boala neurodegenerativa cauzata de pierderea progresiva de neuroni, de-a lungul anilor si cu o evolutie progresiva.
Este o boala frecventa,a doua boala neurodegenerativa ca si frecventa dupa boala Alzheimer.In Romania sunt inregistrati aproximativ 72.000 de pacienti suferind de aceasta boala.Se estimeaza ca 6,3 milioane de oameni din intreaga lume sufera de parkinsonism, varsta de debut fiind dupa 60 de ani.Unul din 10 cazuri este diagnosticat inainte de 50 de ani,existand si cazuri de persoane care dezvolta parkinsonism in adolescenta.In judetul Mures sunt aproximativ 1980 de pacienti cu retete gratuite pentru aceasta afectiune in evidenta Casei Judetene de Asigurari de Sanatate.
Tabloul clinic al bolii Parkinson este dominat de semnele motorii bradikinezie si hipokinezie,rigiditate,tremor,instabilitate posturala,dar si de semne non-motorii cele mai frecvente fiind:tulburarile psihice-anxietatea,depresia,deficitul cognitiv,psihozele;tulburarile autonome:hipotensiunea ortostatica,tulburari gastro-intestinale,tulburari genito-urinare,hipersudoratia;tulburari olfactive si tulburarile de somn.
Debutul clinic al bolii Parkinson este intotdeauna unilateral,dar in timp semnele clinice se extind si bilateral si se agraveaza progresiv
Diagnosticul de boala Parkinson trebuie suspicionat de catre medicul de familie dar certificarea sa apartine medicului neurolog.Tratamentul medicamentos este individualizat fiecarui pacient,medicul neurolog asumandu-si responsabilitatea deciziei cu argumente medicale demonstrabile.Toate medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson pot avea efecte adverse neplacute, de acea se alege intotdeauna combinatia de medicamente care controleaza cat mai bine simptomele bolii si la care efectele adverse sunt usor tolerate de pacient.
Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopamina la nivel cerebral,cele mai multe medicamente au fost denumite “dopaminergice”,fiind concepute sa substituie deficitul de dopamina,sa copieze sau sa “mimeze”actiunea dopaminei,sau sa stopeze metabolizarea acesteia.
Conform ghidurilor de diagnostic si tratament stabilite de Societatea Romana de Neurologie afiliata forurilor europene de neurologie,la pacientii cu varsta peste de 65 de ani initierea tratamentului se face cu preparate de levodopa,ulterior in functie de evolutia bolii va necesita asocierea de agonisti dopaminergici,inhibitori de monoaminooxidaza sau inhibitori de catecol –O-metiltransferaza.
Cercetarile facute in ultimii 5 ani in aceasta patologie au incercat sa gaseasca explicatii pentru etiologia acestei maladii ,sa dezvolte molecule noi pentru tratamentul afectiunii si sa inventeze dispozitive care sa vina in ajutorul pacientilor cu boala Parkinson si a familiilor lor.
Fiind o boala cu un mare impact social un rol important revine organizatiilor si fundatiilor care sprijina si finanteaza proiecte de cercetare,institutelor de cercetare si universitatilor de renume din lume,companiilor farmaceutice si a autoritatilor nationale pentru sustinerea demersurilor facute pentru cresterea calitatii vietii pacientilor diagnosticati cu boala Parkinson.In Romania,in ultimii 10 ani ,Societatea Romana de Neurologie si profesorul dr.Ovidiu Bajenaru au organizat cursuri de perfectionare pentru medicii neurologi,iar asociatiile de pacienti si Ong-urile preocupate de aceasta boala au intermediat intalniri intre medicii neurologi,pacienti si familiile acestora pentru a veni in ajutorul acestora si pentru a intelege si a gestiona simptomele bolii.Peste un milion de oameni sufera de aceasta boala in Europa si se estimeaza ca numarul lor se va dubla pana in anul 2030.
Ipoteze recente
Cercetatorii americani de la Universitatea Columbia New York si Institutul La Jolla California sustin ca boala Parkinson are o cauza autoimuna.Alfasinucleina este o proteina care se gaseste in cantitate mare in neuroni si la nivelul terminatiilor neuronale.Cand aceasta proteina se acumuleaza in exces ea devine toxica pentru neuroni.Cercetatorii francezi au dovedit deja ca alfasinucleina este responsabila de aparitia bolii la animale prin injectarea de alfasinucleina agregata prelevata de la pacienti dignosticati cu boala Parkinson si care au decedat .La soareci simptomele au aparut la 4 luni dupa injectare iar la macaci dupa 14 luni.Potrivit studiului efectuat de catre cercetatorii americani autoimunitatea ar interveni atunci cand neuronii nu mai pot elimina alfasinucleina in exces din diverse motive(varsta,boli etc).Acumularea acestei proteine este perceputa ca un agent patogen care trebuie eliminat din organism,sistemul imunitar atacand proteina si asa ar aparea primele semne de boala Parkinson.
O alta cercetare a aratat ca un nivel mai mare de colesterol total si de colesterol cu densitate scazuta LDL este asociat cu un risc scazut de a dezvolta boala Parkinson la barbati.Rezultatul acestui studiu a fost prezentat in cadrul congresului international din iunie 2017 de la Vancouver-MSD 2017 si a fost efectuat la Universitatea din Tel Aviv de catre un colectiv de cercetatori condus de dr.Peretz.Potrivit acestei cercetari ar fi posibil ca actiunea colesterolului sa functioneze la nivelul intestinului de unde incepe boala Parkinson.Un alt mecanism ar fi prin intermediul alelei apolipotroteinei E epsilon 2(APOE epsilon).Mecanismele care stau la baza legaturii dintre nivelul crescut de colesterol si riscul scazut de boala Parkinson la barbati sunt insa neclara si necesita investigatii suplimentare.
Actualitati in tratamentul bolii Parkinson
Pentru ca evolutia bolii este progresiva si simptomatologia se agraveava in timp producand o dizabilitate majora pacientului si o izolare sociala,in ultimii ani,intervalul 2014-2018 si anul 2018 este doar la inceput, au fost dezvoltate mai multe molecule,unele dintre ele au suferit imbunatatiri pentru a trata atat simptomele motorii cat si cele non-motorii ale bolii Parkinson,dar si pentru a contracara unele simptome care insotesc acesta maladie.
Medicamente noi pentru simptomele motorii.
GOCOVRI amantadina cu eliberare prelungita pentru atenuarea diskineziilor produse de tratamentul cu levodopa.Preparatul are denumirea OSMOLEX ER si sunt disponibile tablete in trei optiuni de dozare 129 mg,193 mg si 258 mg.Doza initiala este de 129 mg oral o data pe zi preferabil dimineata si poate fi crescuta pana la doza zilnica maxima de 322 mg.Acest medicament este insa contraindicat la pacientii care au un clearance de creatinina sub 15 ml/min/1,73 m2.
XADAGO safinamida.Aprobata in 2017 ca si tratament suplimentar pentru boala Parkinson la pacientii care iau preparate de levodopa si prezinta fenomene de “off”.Se administreaza o data pe zi pe cale orala.Este un inhibitor de monoaminooxidaza B, IMAO-B.Rolul ei este sa blocheze activitatea enzimei monoaminooxidaza care descompune dopamina dupa ce aceasta isi termina activitatea in creier,permitand celulelor dopaminergice sa functioneze o perioada mai indelungata.Xadago influenteaza si glutamatul un alt neurotransmitator al miscarii.
RYTARY combinatia levodopa/carbidopa.AP-CD/LD a fost studiat pentru pacientii care au terapie cu levodopa.Lohmann Therapie-Systeme LTS Germania au produs AP-CD/LD -Accordion Pill Carbidopa/Levodopa formula care permite eliberarea levodopei atat intr-o maniera imediata cat si intr-o maniera controlata mentinand astfel stabilitatea substantei in tractul gastrointestinal.Rytary a fost aprobat in 2015 pentru ameliorarea simptomelor motorii ale bolii Parkinson.Contine forme cu eliberare imediata cat si forme cu eliberare controlata de levodopa – carbidopa si are indicatie pentru orice stadiu al bolii Parkinson.
DUOPA gel levodopa/carbidopa.Gelul duodopa –DUODOPA inregistrat cu aceasta denumire comerciala in Romania, a fost aprobat in 2015 si este un gel prin care se elibereaza levodopa direct in intestinul subtire ocolind astfel stomacul.Necesita un dispozitiv extern care poate fi purtat cu usurinta in timpul activitatilor zilnice.Substanta ajunge in intestin printr-un tub implantat chirurgical.Gelul de duodopa este infuzat timp de 16 ore pe zi pentru a mentine un nivel constant de levodopa reducand astfel perioadele de “off”.Este indicat la pacientii care au complicatii motorii-diskinezii sau perioade de “off” prelungite cand simptomele nu mai pot fi controlate prin medicatia obisnuita sau apare o agravare a starii clinice.
APOMORFINA clorhidrat de apomorfina.Tratamentul cu pompa de apomorfina se administreaza prin intermediul unui mic ac plasat sub piele(subcutanat),fara a fi necesara o interventie chirurgicala.Datorita unei minipompe,doza necesara de substanta active este administrata continuu cu precizie si astfel este asigurata o disponibilitate constanta a substantei active. In consecință oscilațiile de mobilitate pot fi reduse semnificativ.Apomorfina poate fi administrata sub forma de pompa –pump-substanta ajungand printr-un ac fin in tesutul celular subcutat grasos in mod continuu sau sub forma de –pen-pentru injectare intermitenta in cazul unor situatii de urgenta.
DBS-stimulare cerebrala profunda-este un tratament chirurgical care poate fi luat în considerare în evolutia bolii Parkinson (PD), mai ales dacă simptomele nu mai pot fi controlate în mod adecvat prin terapia medicamentoasa. Ca si toate medicamentele disponibile utilizate in boala Parkinson si opțiunile chirurgicale oferă doar beneficii simptomatice. Acestea pot ușura simptomele, dar nu s-au dovedit a schimba cursul de bază al bolii. Operațiile chirurgicale mai vechi (de exemplu, palidotomie și talamotomie) implică distrugerea țintă a celulelor creierului care provoaca simptomele bolii. Aceste proceduri sunt inca facute in anumite situatii.Ele au fost in mare parte inlocuite de o stimulare profunda a creierului (DBS), care furnizeaza impulsuri electrice celulelor creierului pentru a diminua simptomele prin implantarea unui dispozitiv.
INBRIJA-levodopa inhalatorie -substanta de studiu CVT301-forma inhalatorie de levodopa sub forma de pulbere care se inhaleaza prin gura,pentru tratamentul fazelor de “off” ale bolii Parkinson.Desi initial a primit aviz pozitiv pentru punerea pe piata,FDA- Administratia SUA pentru Alimente si Medicamente a revizuit ulterior avizul intarziind astfel aparitia preparatului pe piata.
INGREZZA dezvoltat de Neurocrine Biocences este primul medicament autorizat pentru tratarea diskineziilor.Pina acum tratamentul diskineziilor s-a limitat la reducerea dozelor din medicamentele care au ca efecte secundare aparitia miscarilor involuntare-de clipit,grimase,de mestecat,de plescait,miscari ale trunchiului sau ale membrelor,care erau jenante pentru pacienti.Substanta chimica VALBENAZINA a fost testata pe pacientii care aveau diskinezii tardive ameliorand si reducand amplitudinea miscarilor involuntare.
Medicamente noi pentru simptomele non-motorii
NORTHERA –DROXIDOPA a fost aprobat in 2014 pentru tratamentul hipotensiunii ortostatice care este raspunzatoare de stari de ameteala si caderi frecvente.Northera este transformata in norepinefrina un mediator chimic de semnalizare produs de organism pentru cresterea tensiunii arteriale.
NUPLAZID-PIMAVANSERINA a fost aprobata in 2016 pentru tratamentul halucinatiilor, de obicei vizuale si a ideilor delirante paranoide care apar in psihozele din boala Parkinson.Nuplazia actioneaza la nivelul serotoninei din creier pentru a diminua simptomele psihozei.
Alte terapii pentru simptomele ce insotesc boala Parkinson
TOXINA BOTULINICA-INCOBOTULINUMTOXINUM A-XEOMIN produs de compania Merz.Tratamentul cu toxina botulinica este adresat hipersalivatiei pacientilor cu boala Parkinson.Se administreaza 2 doze de Xeomin pentru a opri sialoreea cu o perioada de eficienta de aproximativ 6 luni.
Teste noi pentru detectarea precoce a diagnosticului de boala Parkinson
Testarea lacrimilor unui individ poate pune in evidenta prezenta unor biomarkeri care ar putea permite o diagnosticare precoce si mai usoara a bolii Parkinson.Evaluarea nivelurilor anumitor protein, in special a alfasinucleinei in lacrimi, poate fi un test fiabil,ieftin si neinvaziv.Studiul a fost prezentat la a 70-a reuniune anuala a Academiei Americane de Neurologie AAN care s-a desfasurat in Los Angeles intre 21-27 aprilie 2018.
Institutul Oftalmologic din Londra a pus la punct o examinare care permite identificarea in ochi a semnelor care preced boala Parkinson.S-au descoperit pe retina pacientilor care sufera de aceasta boala anumite modificari care sunt deja vizibile inainte de aparitia primelor simptome.
Dispozitive care vin in ajutorul pacientilor diagnosticati cu boala Parkinson
Microsoft a construit un dispozitiv tip ceas care prin purtare atenueaza tremorul mainii ajutand astfel pacientii cu boala Parkinson forma tremorigena sa poata scrie.
Google a creat impreuna cu Lift Lab o lingura si o furculita inteligenta pentru a veni in ajutorul pacientilor cu boala Parkinson atat forma tremorigena cat si forma predominant rigida.Tehnologia incorporata in designul tacamurilor detecteaza tremorul sau greutatea de a duce mana la gura si face ajustari instantanee pentru a mentine echilibrul si a reduce amplitudinea miscarii.
Cercetatorii de la Universitatea Hopkins din Baltimore USA cu sprijinul financiar oferit de The Michael J.Fox Foundation for Parkinson’s Research,cei de la Universitatea Rochester din New York si cei de la Universitatea Aston din Regatul Unit au anuntat in data de 13 aprilie 2018 ca au creat un dispozitiv capabil sa calculeze scorul de severitate al bolii Parkinson,prin datele colectate de catre un smartwatch si prelucrate de catre o aplicatie descarcata pe un smartphone.
Rolul factorilor de nutritie in boala Parkinson.
Levodopa este o subtanta instabila.Pentru a-i conferi o stabilitate mai crescuta si pentru o degradare mai redusa,se foloseste asocierea in medicament de levodopa+inhibitori de dopadecarboxilaza(carbidopa sau benserazida).Levodopa interactioneaza cu piridoxina,fenotiazina si medicamentele hipotensoare,acestea scad efectele levodopei.
Levodopa se absoarbe la nivelul intestinului subtire.Absorbtia acesteia scade daca se administreaza concomitent cu alimente bogate in aminoacizi.Dupa patrunderea in sistemul nervos central,trecand bariera hemato-encefalica,levodopa se transforma in dopamina in prezenta vitaminei B6.Administrarea levodopei impreuna cu vitamina B6 accelereaza degradarea acesteia consecinta fiind anularea efectelor levodopei.Administrarea levodopei impreuna cu medicatia antiaciditate gastrica cresc toxicitatea acesteia.Ca orice substanta medicamentoasa are efecte adverse,cele mai frecvente fiind greturi,varsaturi,cefalee,alopecie si insomnia.Dar complicatia cea mai importanta a tratamentului cu levodopa este aparitia fluctuatiilor motorii si a diskineziilor dupa administrarea substantei pe termen lung.
Alimentatia pacientului cu boala Parkinson trebuie sa includa o dieta echilibrata bazata pe legume,fructe si alimente bogate in proteine,consumul unei cantitati suficiente de lichide,un aport crescut de minerale si vitamine,si evitarea substantelor cu efect excitant asupra sistemului nervos central.
Un grup de oameni de stiinta din Tokio au publicat recent rezultatele unui studiu prin care se comparau obiceiurile alimentare a 249 persoane diagnosticate cu boala Parkinson cu cele ale 368 persoane sanatoase.Alimentele au fost impartite in 3 categorii-“sanatoase”-legume,fructe,peste,ciuperci,”occidentale”alimente bogate in grasimi si carne rosie si”light”alimente amestecate din categorile precedente.Rezultatele cercetarii publicate in Jurnalul European de Neurologie,au aratata ca persoanele care aveau o dieta din categoria alimente “sanatoase”erau si cele mai putin predispuse sa faca boala Parkinson.
Pacientii suferinzi de boala Parkinson trebuie sa aiba o dieta care contine alimente importante-fructe,vegetale,cereale,legume,peste,carne de pasare,carne slaba,produse lactate cu un continut redus de grasimi.Este recomandat consumul de legume broccoli,spanac,rosii,morcovi,usturoi si de fructe capsuni,prune,mere.Pestele este recomandat datorita continutului bogat in acizi grasi si omega 3.Cerealele integrale sunt sursa de vitamina E cu efect antioxidant puternic.
Un studiu recent a aratat ca un regim alimentar bazat pe consumul de legume,fructe si peste,adica o dieta mediteraneana,poate reduce cu 46% riscul de aparitie al bolii Parkinson.Fructele,legumele si pestele ridica nivelul de antioxidanti din organism avand un efect protector asupra celulelor supuse stresului oxidativ.Dieta mediteraneana este un model de alimentatie sanatoasa,nu o dieta propriu-zisa,datand inca de pe vremea Greciei si Romei antice.Se consuma in principal multe legume,fructe si carne de peste,principala sursa de grasimi fiind uleiul de masline.Beneficiile evidente ale acestui regim alimentar este o imbunatatire a metabolismului organismului.
O hidratare a organismului corespunzatoare este esentiala.Pacientul cu boala Parkinson trebuie sa consume in medie 1,7 l de lichide pe zi,in principal apa,evitandu-se bauturile cu efect excitant pentru SNC cafea,alcool,ceai negru si cele carbogazoase.
Vitaminele si mineralele sunt o componenta esentiala a unei alimentatii sanatoase.Sursele optime de vitamine si minerale sunt reprezentate de fructe si legume,sucuri de fructe,nuci,oua,cereale.Unii pacienti pot necesita suplimente nutritionale continand vitamine si minerale.Cele mai importante vitamine pentru pacientul cu boala Parkinson sunt:vitaminele B,C si E.Surse naturale de vitamina B sunt nucile,arahidele,bananele,avocado si varza.Surse naturale de vitamina C gasim in papaya,portocale,broccoli,capsuni,grepfruit,pepene,rosii,mango,cartof, spanac,lamaie,afine,ardei gras,varza.Sursa naturala de vitamina E o reprezinta uleiurile vegetale bogate in acizi grasi nesaturati-soia,porumb,floarea soarelui,in arahide,seminte de floarea soarelui,germenii de cereale,legumele verzi,spanac si in rosii.
Preparatele care contin levodopa sunt mult mai eficiente daca sunt luate inainte de mese si la ore exacte tocmai ca sa nu interfereze cu continutul alimentelor.O alimentatie corecta este esentiala pentru o stare de sanatate si un nivel de activitate optim care sa asigure un grad de energie corespunzator.O planificare a meselor si respectarea unei diete echilibrate bazata pe legume,fructe si alimente cu un continut ridicat de proteine,lactate si cereale poate fi de folos pentru mentinerea unui tonus fizic si psihic ridicat.Mesele principale trebuie sa contina cantitati moderate de proteine aduse de portii mici de alimente.Cand apetitul pacientilor scade,gustarile la 2-3 ore pot deveni atragatoare.Alimentele bogate in fibre naturale previn constipatia.Fructele si legumele proaspete echilibreaza aportul energetic redus datorat ingestiei dificile rezultata in urma tulburarilor de deglutitie dar si a diskineziilor din sfera oro-facio-linguala.
O stare psihica buna este esentiala pentru succesul tratamentului.Este important mentinerea unui stil de viata activ si o dieta sanatoasa,in ciuda anxietatii si a depresiei care insotesc tabloul clinic al pacientului.Evaluarea pacientului cu boala Parkinson presupune un diagnostic precoce,o conduita terapeutica corecta,o dieta adecvata , o comunicare buna cu pacientul si cu familia acestuia,toate acestea conlucrand la cresterea calitatii vietii bolnavilor cu boala Parkinson.
Recuperarea neuromotorie in boala Parkinson
Pe linga terapia medicamentoasa pacientul cu boala Parkinson are nevoie de gimnastica medicala,masaj,ergoterapie,logopedie si consiliere psihologica.Si poate cel mai important este ca acesti pacienti sa aiba o viata sociala si familiala cat mai aproape de normal.Importanta gimnasticii medicale se bazeaza pe un concept fiziopatologic conform caruia celulele stem au rol in motricitate si in special in miscarile repetitive si statice dar sunt slab implicate in miscarile noi si complexe.
Gimnastica medicala si ergoterapia dau rezultate numai daca sunt executate consecvent,antrenamentul fizic creste optimismul si imbunatateste starea psihica a pacientilor.Antrenamentul zilnic trebuie sa cuprinda exercitii in pozitia culcat,exercitii in pozitia sezand,exercitii in pozitie verticala,exercitii in miscare,exercitii pentru motricitatea fina a degetelor si a mainilor,exercitii de mimica,jocuri functionale si exercitii cu dispozitive ajutatoare.
Exercitiile fizice executate in pozitia culcat amelioreaza mobilitatea articulara prevenind astfel retractiile tendinoase si musculare.
Exercitiile fizice in pozitia sezand pot fi executate si in mediul casnic implicand familia,jocul cu mingea fiind atractiv chiar si pentru nepoti sau stranepoti.
Exercitiile de mimica sunt de asemenea agreate de catre membri familiei putand face obiectul unor jocuri, ameliorand inexpresivitatea fetei si comunicarea cu cei din jur.
Activitatea fizica repetitiva si consecventa ajuta la umplerea unei zile din viata unui pacient cu boala Parkinson asigurandu-i independenta si impiedicand imobilitatea acestuia.Daca aceste exercitii sunt efectuate impreuna cu membri familiei starea generala si calitatea vietii va creste la fel ca si respectul de sine.Un singur exercitiu executat zilnic este mai mult decat nimic!!!
Organizatii si fundatii international si nationale
Un rol important pentru sprijinirea proiectelor de cercetare si pentru finantarea acestora revine organizatiilor si fundatiilor care militeaza in permanenta pentru constientizarea si sensibilizarea populatiei despre aceasta devastatoare si in continua crestere a cazurilor de boalaParkinson si asupra impactului care il are acest diagnostic pentru pacient,familie si societate.De cativa ani buni cea mai implicata este The Michael J.Fox Foundantion for Parkinson’s Research din SUA al carui membru fondator este Michael J. Fox actor de film și televiziune, actor de voce, autor, producător și activist canadiano-american diagnosticat cu aceasta boala.
Alte asociatii cu mare impact sunt Parkinson Society of Canada.In Europa European Parkinson’s Disease Association EPDA cu sediul in Belgia.In Romania Asociatia de Lupta impotriva bolii Parkinson.Sunt numai cateva dar de fapt la nivelul fiecarei tari,regiuni,stat sau judet s-au infiintat asemenea asociatii pentru a veni in sprijinul pacientilor diagnosticati,pentru a ajuta si a oferi suport informational familiilor acestora despre boala,optiuni de tratament,optiuni de diagnostic si de a orienta in lungul drum al pacientului cu aceasta boala.
Anul acesta in 11 aprilie 2018-se implinesc 201 ani de la nasterea doctorului James Parkinson,un medic englez,de pregatire chirurg,care a descris boala intr-o lucrare numita “ Paralysis agitans“ sau “Shaking palsy” Dupa alti 60 de ani a fost denumita Boala Parkinson de catre Jean –Martin Charcot.
In fiecare an, ziua de 11 aprilie este Ziua Internationala a pacientului diagnosticat cu boala Parkinson si este sarbatorita pe toate meridianele prin activitati de constientizare, de sensibilizare si de suport pentru a veni in sprijinul bolnavilor si a familiilor lor.Simbolul acestor asociatii si fundatii pe intreg mapamondul este laleaua rosie.
“Te poti simti singur, deznadajduit, abatut, trist, dar niciodata invins. Poti pierde, poti gresi, poti suferi, dar nu te gandi sa abandonezi. Aminteste-ti, atunci cand e nevoie, ca esti puternic, ca sunt lucruri pe care nimeni nu le poate face mai bine decat tine. Priveste viata cu ochi de invingator. Accepta ce e de acceptat si mergi mai departe. Strange din dinti, spune copacului de langa tine ce te doare, invata de la el sa ramai in picioare si…intoarce-te. Inapoi, la viata.” –un indemn pentru toti cei care se lupta sau sunt implicati direct in viata unui pacient cu boala Parkinson.
Daca regasiți în starea dumneavoastră de sănătate simptomele specificate mai sus, faceți o programare în sectiunea Neurologie pentru o consultație direct din platforma Medicentrum.ro !
Bibliografie
Parkinson’s News Today
“Pooled Analyses of Phase 3 Studies of ADS-5102 (Amantadine) Extendet-Release Capsules for Dyskinesia in Parkinson’s Disease”publicat in revista CNS Drugs- Lawrence W. Elmer, MD, PhD, of the University of Toledo
The Michael J.Fox Foundation for Parkinson’s Research- https://www.michaeljfox.org
Medscape Neurology- FDA OKs Extended-Release Amantadine (Osmolex ER) for Parkinson’s – Medscape – Feb 20, 2018.
Medscape Medical News © 2017
More Evidence Links High Cholesterol to Lower Parkinson’s Risk – Medscape – Jun 14, 2017.
„Rolul factorilor de nutritie in cresterea calitatii vietii pacientilor cu boala Parkinson”,prezentare power point,Cluj Napoca-14-15 decembrie 2012-Nutrition-Future of Medicine-2nd Edition
“Pregatire pentru viata de zi cu zi”exercitii si indicatii cotidiene pentru pacientii cu boala Parkinson si apartinatorii acestora-J.Durner,G.Fickert,W.Kroner,B.Stadler-traducere prof.dr.Mihaela Simu
”Scoala pacientului cu boala Parkinson si a familiilor lor”-Tirgu Mures,Hotel Grand,8.06.2016-prezentare personala-Provocarile bolii Parkinson pentru medicul neurolog din ambulatoriul de specialitate.
Ghidurile Federatiei Europene a Societatilor de Neurologie pentru diagnosticul si tratamentul bolilor neurologice-sub coordonarea prof.dr.Ovidiu Bajenaru,editura medicala Almatea,Bucuresti,2013
