Migrena este o afecțiune cronică ce se caracterizează prin cefalee recurentă, de intensitate moderată spre severă, adesea asociată cu o serie de simptome ale sistemului nervos autonom. Termenul provine din greacă de la ἡμικρανία („hemikrania”), „durere într-o parte a capului”, de la ἡμι- („hemi-”), „jumătate” și κρανίον („kranion”), „craniu”.
În mod tipic, migrenele sunt unilaterale (afectează doar o jumătate a capului) și au un caracter pulsatil, cu o durată cuprinsă între 2 și 72 de ore.
Simptomele asociate pot include greață, vărsături, fotofobie ( hipersensibilitate a ochilor la lumină), fonofobie (sensibilitate exagerată a auzului), durerea fiind în general agravată de activitățile fizice.
Până la o treime din pacienți percep o aură: o tulburare trecătoare de natură vizuală, senzitivă, lingvistică sau motorie, care semnalează că în curând se va instala cefaleea.
Se consideră că migrenele sunt determinate de un amestec de factori genetici și de mediu. Aproximativ două treimi din cazuri sunt determinate de predispoziții ereditare.
Fluctuațiile hormonale pot avea, de asemenea, un rol: migrena afectează un număr ușor mai ridicat de băieți decât de fete înainte de pubertate, însă în cazul adulților este de două-trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați. De obicei, tendința de apariție a migrenelor scade în timpul sarcinii.
Mecanismele migrenei nu sunt cunoscute cu exactitate. Totuși, migrena este considerată o boală neurovasculară. Teoria primară se referă la o sensibilitate sporită a cortexului cerebral și controlul anormal al neuronilor durerii în nucleul trigeminal al trunchiului cerebral.
În tratarea inițială a migrenei, se recomandă analgezice simple, cum sunt ibuprofenul și paracetamolul împotriva durerii de cap, antiemetice împotriva vărsăturilor și evitarea factorilor declanșatori. În cazul în care analgezicele simple nu sunt eficiente, se pot prescrie agenți specifici cum sunt triptanii sau ergotaminele.
GENERALITĂŢI:
• Migrena este definită ca o durere intensă de cap (cefalee), cu o durată de 4 până la 72 de ore şi care are caracter recidivant (se repetă).
• Migrenele pot fi considerate o afecţiune, care trebuie tratată ca atare. Este important consultul medical de specialitate, deoarece medicul poate recomanda diferite medicamente care pot atenua cefaleea intensă asociată migrenelor.
• De obicei, se manifestă printr-o durere intensă care pulsează, localizată într-una dintre părţile capului, de asemenea de greaţă, neputinţă de a suportă lumina şi zgomotele puternice. După acesta criză urmează o stare de somnolenţă şi de extenuare.
• Durerea este localizată pe o parte a capului, iar la orice efort fizic, se intensifică durerea.
• Foarte adesea migrena este însoţită de o schimbare de dispoziţie, hipersensibilitate, slăbiciune, ameţeală, vomă şi vertij.
• Medicii deosebesc câteva forme ale migrenei. Cel mai adesea sunt intilnite migrena simplă, care se manifestă în 70 % dintre cazuri, şi migrena cu aură, în cazul căreia debutul durerii este “anunţat” de tulburări vizuale, senzitive şi motorii, care apăr de obicei cu aproximativ 15-20 de minute înaintea atacului migrenos propriu-zis. Pacientul vede puncte negre sau flashuri luminoase intense. Această “aură” se manifestă la aproximativ 30% dintre cazurile cu migrene.
CAUZELE MIGRENELOR ŞI FACTORII DE RISC:
• Un rol important în apariţia migrenei îl joacă factorii genetici.
• O altă cauză poate fi dilatarea sau îngustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv stenozari vasculare). Anumite substanţe chimice din creier (serotonină), scad brusc, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge şi la scăderea cantităţii de sânge într-o anumită parte a creierului. Consecinţa acestei ingustari a vaselor sunt tulburările vizuale.
• Şi schimbările la nivel hormonal pot determina apariţia migrenelor
• Unele femei pot avea migrene înaintea menstruatiei (premenstrual).
• Cefaleea din sinuzitele acute este asemănătoare celei din migrene, dar migrenele se diferenţiază prin faptul că apar pe o parte a capului, pe partea stânga sau dreaptă şi sunt însoţite de sensibilitate la lumină şi la zgomot.
• Fără tratament, migrena poate dura între 4 şi 72 de ore.
• Factorii de risc sunt: istoricul familial, dacă părinţii au suferit de migrene, în 90% dintre cazuri se moşteneşte la copil; sexul feminin, femeile au un rsic mai mare decât bărbaţii şi mamele transmit durerea copiilor în 72 % dintre cazuri; migrenele apar frecvent în perioada adolescenţei şi în tinereţe şi în afecţiuni precum depresia, anxietate şi epilepsie.
• Unele medicamente nu trebuie luate în timpul sarcinii. Consultă-ţi medicul înainte de a lua medicamente pentru migrene
• Sunt recomandate apelarea de urgenţă la medic în cazul migrenelor intense, atoce, durabile, cu amorţeală, ameţeală şi tulburări vizuale, de vorbire şi mers
• În cazul copiilor care acuză migrene, este foarte important să se apeleze la un pediatru neurolog
• Migrenele nu se pot trata, dar se pot trata cu scopul diminuarii intensităţii atacurilor migrenoase.
• Se pot administra antiinflamatoriile nonsteroidiene (aspirină ibuprofen) şi medicamente antiemetice (care reduc greaţa şi varsaturile), spre exemplu metoclopramidul.
• Sunt necesare investigaţii complementare, precum RMN-ul sau CT-ul în cazul în care toate metodele de tratament au fost epuizate şi nu au dat rezultate.
DIAGNOSTICUL BOLII
Diagnosticul de migrenă este un diagnostic clinic, bazat pe descrierea simptomelor. Imagistica cerebrală (CT, RMN) este frecvent recomandată pentru excluderea altor cauze de durere de cap.
Obligatorii la un pacient ce suferă de migrenă sunt examinarea neurologica, examenul fund de ochi, măsurarea tensiunii arteriale, pentru excluderea altor cauze ce ar putea determina dureri de cap.
Diagnosticul de migrenă fără aură, conform Societății Internaționale de Cefalee, poate fi făcut urmărind următoarele criterii:
1. Durere de cap care durează 4-72 de ore (netratată sau cu tratament ineficient) ;
2. Durerea de cap are cel puțin 2 din următoarele caracteristici:
– Unilaterală
-Pulsatilă
-Intensitate moderată-severă
Agravată de activitatea fizică sau care determină evitarea activității fizice ;
3. În timpul durerii de cap apare cel puțin un simptom dintre: greață sau vărsături; fotofobie sau fonofobie ;
4. Nu este atribuită altei boli (un diagnostic de migrenă trebuie să includă o examinare neurologică pentru excluderea altor boli).
COMPLICATIILE MIGRENEI:
1. Migrena cronică este cea mai frecventă complicație. Reprezintă durere de cap cu caracter migrenos care apare peste 15 zile/lună, timp de 3 luni consecutiv, în absența excesului medicamentos. Majoritatea acestor persoane au inițial migrenă fără aură care lent și gradual crește ca frecvență și durată, de regulă cu scăderea intensității durerilor de cap, și cu pierderea caracterului episodic.
2. Statusul migrenos: un atac sever de migrenă care durează peste 72 de ore, și care este doar pentru scurte perioade de timp ameliorat de medicație. Factorii trigger pot fi: febră, abuz medicamentos, traumatism cranio-cerebral, anomalii intracraniene, anxietate/depresie, menstruația.
3. Aura persistentă fără migrenă: simtomele aurei care persistă peste 1 săptămână, fără modificări imagistice cerebrale. Frecvent sunt bilaterale și pot dura chiar ani sau luni.
4. Infarct migrenos: unul sau mai multe simptome ale aurei asociate cu leziuni ischemice cerebrale corespunzătoare.
5. Criza de epilepsie determinata de migrenă (migralepsie): Criză de epilepsie care apare în interval de o oră după aură.
ALTE TIPURI RARE DE MIGRENĂ:
–migrena hemiplegică familială și migrena hemiplegică sporadică. La persoanele afectate de acest tip de migrenă aura este reprezentată prin deficit motor la nivelul unui hemicorp (slăbiciune musculară la nivelul unei jumătăți, stângă sau dreaptă a corpului). Dacă o rudă apropiată are aceeași suferință este vorba despre formă familială.
–migrena bazilară unde durerea de cap este însoțită de tulburări de vorbire, vertij, zgomote în urechi, vedere dublă, tulburări de conștientă.
–migrena retiniană: simptome vizuale care apar la un singur ochi ( simptomele aurei apăr la ambii ochi), în absența unei afecțiuni oculare.
–sindroame periodice ale copilului care sunt frecvent asociate cu dezvoltarea migrenei la adolescenți și adulți tineri.
IN CATE MODURI POATE EVOLUA BOALA?
1. dispariția completă a simptomelor,
2. simptomele pot continua, dar atacurile devin din ce în ce mai rare,
3. simptomele pot evolua cu aceeași frecvență și intensitate,
4. atacurile devin mai severe și mai frecvente.
Migrena cu aură este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Persoanelor are au acest tip de migrenă li se recomandă încetarea fumatului, corectarea factorilor de risc cardiovasculari (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, obezitate), iar femeile trebuie să evite contracepția hormonală estrogenică.
1.Evitarea factorilor trigger
2.Tratamentul atacului
3.Tratamentul profilactic
Medicația folosită pentru un atac de migrenă se numește tratament acut. Tratamentul acut este întotdeauna recomandat, și trebuie administrat la primele semne de atac migrenos datorită caracterului sever al durerilor de cap.
Medicamentele potrivite pot fi foarte eficiente, dar trebuie luate în mod corect și să nu fie folosite în mod abuziv. Acestea sunt analgezicele care pot fi cumpărate fără prescripție medicală: aspirina 1000 mg, ibuprofen 200-800 mg și paracetamol. Dintre acestea paracetamolul este cel mai puțin eficient.
În toate cazurile preparatele solubile și efervescente acționează mai repede și mai bine.
Combinația fixă de aspirina, paracetamol și cafeină este mai eficientă în tratamentul atacului decât fiecare compus singur sau în combinație dar fără cafeină.
Pentru a preveni apariția cefaleei prin exces medicamentos folosirea analgezicelor trebuie restricționată la 15 zile/lună iar cea a analgezicelor combinate la 10 zile/lună.
Se pot administra și medicamente antiemetice dacă durerea de cap este însoțită de greață și vărsături, dar și pentru că îmbunătățesc absorbția analgezicelor. Acestea sunt metoclopramidul 20 mg și domperidona 10 mg.
Medicamentele pot fi administrate sub formă de supozitoare persoanelor care varsă în timpul atacurilor migrenoase.
Medicul poate prescrie un tratament acut specific antimigrenos care acționează în mod diferit, nu prin influențarea durerii, dar prin reversibilitatea fenomenelor care au loc la nivel cerebral în timpul unui atac migrenos. Aceste medicamente includ ergotamină și un grup de medicamente mai noi numite triptani. Utilizarea triptanilor trebuie restricționată la maxim 9 zile/lună datorită riscului de cronicizare și a inducerii cefaleei prin exces medicamentos.
Dacă atacurile de migrenă sunt frecvente sau severe și nu sunt bine controlate cu tratamentul acut, medicația profilactică este o opțiune. Spre deosebire de tratamentul atacului aceste medicamente se administrează zilnic deoarece modul lor de acțiune este diferită prin prevenirea fenomenelor care determină atacul migrenos.
Medicul neurolog recomanda medicamentului potrivit în funcție de suferințele asociate și de posibilele efecte adverse. Medicația profilactică este considerată eficientă atunci când frecvența, intensitatea și durata atacurilor scade cu 50% pe lună, pe o durată de 3 luni.
Medicația profilactică se administrează pe o perioadă minimă de 6 luni.
SFATURI.
CUM PUTEM PREVENI ŞI CONTROLA MIGRENA?
• Evitaţi consumul de brânză franţuzească, murături, mâncărurile fermentate sau marinate
• Evitaţi aspartamul şi glutamatii din concentratele vegetale, sucuri sau din mâncarea asiatică, cacaoa, nucile, citricele, fasolea
• Evitarea consumului de ciocolată, glutamat monosodic, vinul sec, mai ales cel roşu, şampania şi berea.
• Trebuie să dormiţi suficient, dar să nu exageraţi
• Trebuie să mâncaţi la ore regulate şi să nu săriţi peste mese
• Trebuie să evitaţi pe cât se poate schimbări meteorologice şi scăderea sau creşterea presiunii atmosferice
• Să evitaţi stresul şi să practicaţi tehnici de relaxare care reduc stresul şi tensiunea accentuată
• Să evitaţi lumina puternică, mirosurile puternice
• În timpul crizei se observă o uşurare dacă se aplică ceva cald pe cap. Adesea durerea dispare sau se ameliorează dacă bolnavul s-a spălat pe cap cu apă fierbinte sau stă câteva minute cu picioarele în apă fierbinte suportabilă.
• Medicamente care se pot lua: vitamina E, vitamina B12 injectabila, preparate conţinând magneziu şi potasiu.
• Nu luaţi medicamente în exces. Dacă medicamentele împotriva durerii sunt luate mai des de două-trei ori pe săptămână sau în cantităţi mari, există riscul de a face durerea de cap de tip rebound.
• Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai apelează la acupunctură, masajul, electrostimularea la nivelul pielii, reflexoterapie, aromoterapie.
• Studiile arată că acizii graşi omega-3 pot ajuta la prevenirea migrenelor.
Daca va confruntati cu probleme de sanatate puteți contacta unul dintre cei peste 300 de medici din toate Specializarile medicale : https://clinica.medicentrum.ro/medicii-nostri/
