Obsesia colesterolului – Ce înseamnă colesterol bun și colesterol rău?

Contrar reputației negative a colesterolului, voi și corpul vostru nu puteți funcționa fără el. Colesterolul este o materie primă de bază, pe care enzimele o convertesc în vitamina D, în hormoni steroidieni (ca estrogenul, proges- teronul, testosteronul și cortizolul) și în acizii biliari necesari în digestie. Aveți nevoie de colesterol pentru a construi membranele semipermeabile care vă înconjoară celulele. Aveți, totodată, nevoie de el pentru a regenera celulele endoteliale deteriorate.
Ficatul produce această substanță ceroasă, asemănătoare grăsimii, cam 800 mg pe zi, o cantitate suficientă pentru a acoperi nevoile organismului. Puteți să obțineți colesterol din dietă dacă mâncați carne, ouă și produse lactate, ca laptele și brânza. Dacă mâncați mai puțin colesterol, ficatul vostru îl produce în cantități mai mari.

Cardiologie

Cardiologia este specialitatea medicală care se dedică prevenției, diagnosticării și tratării bolilor de inimă (tratamentul bolilor cardiace congenitale, bolii cardiace ischemice, insuficienței cardiace, valvulopatiilor, aritmiilor, bolilor pericardului ) și a afecțiunilor vasculare (vaselor de sânge) .
Aceste probleme pot apărea la orice vârstă, din cauza factorilor de risc: o dietă alimentară neadecvată, lipsa activității fizice, fumatul etc.

Disecția de aortă

Disecția de aortă este o boală cardiovasculară relativ rară, dar potențial fatală care apare atunci când există o leziune a stratului interior al aortei ce permite sângelui să curgă între straturile peretelui aortic, forțând astfel straturile să se separe. Vârsta tipică la diagnostic este de aproximativ 60 de ani, aproximativ 10% din cazuri apărând înainte de vârsta de 40 de ani. Disecția de aortă este o boală cu mortalitate ridicată în pofida progreselor tehnicilor de diagnostic şi tratament.

Insuficienţa cardiacă

Cauzele frecvente ale insuficienței cardiace includ boala coronariană, hipertensiune arterială, fibrilație atrială, boală cardiacă valvulară, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, miocardite, mixoame atriale, pericadită, exces de consum de alcool, tireotoxicoza, anemia severă, sarcina etc. Acestea provoacă insuficiență cardiacă prin schimbarea structurii sau funcției inimii.

Stenoza mitrală

Stenoza mitrală este o boală cardiacă structurală care afectează valva mitrală (canalul dintre atriul stâng și ventricul este îngustat). Astfel, prin îngustarea orificiului mitral se creează un obstacol la trecerea sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng. Afecțiunea este mai frecventă la sexul feminin (raportul femei/ bărbați este de 2 la 1).

Ecocardiografia

Ecocardiografia ​​este o ecografie a inimii. Aceasta a devenit utilizată în mod obișnuit în diagnosticul, gestionarea și urmărirea pacienților cu orice boală cardiacă suspectată sau cunoscută. Ecocardiografia utilizează ultrasunetele pentru a recompune în timp real imagini în mişcare ale aparatului cardiovascular. În anul 1953, „părintele ecocardiografiei” medicul I. Edler a făcut prima ecocardiografie. În prezent, este cea mai folosită investigație în cardiologie.

Flutterul atrial

Flutterul atrial este un tulburare a ritmului cardiac (aritmie) caracterizat prin bătăile rapide și neregulate ale camerelor atriale ale inimii. Aceasta este a doua cea mai frecventă tahicardie supraventriculară, după fibrilația atrială, fiind cunoscută și diagnosticată încă din 1920. Se întâlnește frecvent la vârstnici. Afecțiunea este mai frecventă la sexul masculin (raportul bărbați/ femei este de 2,5 la 1) și incidența crește odată cu înaintarea în vârstă.

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială este un tulburare a ritmului cardiac (aritmie) caracterizat prin bătăile rapide și neregulate ale camerelor atriale ale inimii. Este cea mai frecventă aritmie, fiind cunoscută și diagnosticată încă din 1909. Boala este asociată cu un risc crescut de insuficiență cardiacă, demență și accident vascular cerebral