Astmul bronșic este o boală respiratorie care se caracterizează prin inflamația cronică a căilor aeriene, care afectează în jur de 3 până la 7% din populația adultă. Este mai frecvent la bărbați în proporție de 2 la 1, dar la atingerea pubertății, acest raport tinde să se egalizeze. În ultimii douăzeci de ani a existat o creștere a incidenței sale, datorată parțial poluării mediului și consecințelor sale, și parțial creșterii populației mondiale.
Care sunt cauzele astmului bronșic?
Se crede că astmul este cauzat de o combinație de factori genetici și de mediu. Boala are o puternică componentă ereditară, exprimată ca antecedente familiale de rinită, urticarie și eczeme, de exemplu. Cu toate acestea, mulți astmatici nu au un istoric familial care să indice o asociere atopică. Factorii de mediu includ expunerea la poluarea aerului și alergeni. Alți factori declanșatori potențiali includ medicamente precum aspirina și β-blocantele.
Cum diagnosticăm pacienții cu astm bronșic?
Simptomatologia astmului bronșic include episoade de respirație șuierătoare, tuse, senzație de apăsare în piept și dificultăți de respirație. Acestea pot apărea de câteva ori pe zi sau de câteva ori pe săptămână. În funcție de persoană, simptomele astmului se pot agrava noaptea sau în timpul efortului fizic.
Diagnosticul se bazează de obicei pe tiparul de simptome, răspunsul la terapie în timp și testarea funcției pulmonare prin spirometrie. Astmul bronșic este clasificat în funcție de frecvența simptomelor în astm bronșic ușor, persistent și sever. Poate fi, de asemenea, clasificat ca atopic sau non-atopic, unde atopia se referă la o predispoziție spre dezvoltarea unei reacții de hipersensibilitate de tip 1 (imediate sau anafilactice).
În funcție de cauze, astmul bronșic poate îmbraca mai multe fenotipuri: astmul alergic (cel mai frecvent), astmul non-alergic, astmul cu debut tardiv (întâlnit predominat la sexul feminin), astmul asociat cu obezitatea.
Care este tratamentul în cazul pacienților cu astm bronșic?
Prevenirea primară a astmului nu este încă posibilă, dar se cercetează mai multe ipoteze promiţătoare. Deși nu există un remediu pentru astmul bronșic, simptomele pot fi de obicei îmbunătățite. Cel mai eficient tratament pentru astm este identificarea factorilor declanșatori, cum ar fi fumul de țigară, animalele de companie sau aspirina și eliminarea expunerii la acestea.
Dacă evitarea declanșatorului este insuficientă, se recomandă utilizarea medicamentelor. Medicamentele sunt selectate pe baza, printre altele, a gravității bolii și a frecvenței simptomelor.
Medicamentele specifice pentru astm sunt clasificate în general în medicația de control (previn declanșarea unui atac de astm, dintre care cele mai eficienți sunt corticosteroizii inhalatori de tipul Budesonid, Fluticazonă, Beclometazonă) și medicație de salvare (produc îmbunătățirea rapidă a simptomelor unui atac de astm, dilatând bronhiile îngustate, cel mai cunoscut fiind Ventolinul).
Medicația de control luată regulat, la indicația medicului pneumolog (de obicei, odată sau de două ori pe zi) va preveni perioadele de agravare a astmului și va elimina simptomele în cea mai mare parte din timp.
Persoanele cu astm au rate mai mari de anxietate, stres psihologic și depresie. Acest lucru este asociat cu un control mai slab al astmului. Terapia cognitiv-comportamentală poate îmbunătăți calitatea vieții, controlul astmului și nivelurile de anxietate la persoanele cu astm bronșic. Îmbunătățirea cunoștințelor oamenilor despre astm și utilizarea unui plan de acțiune scris a fost identificată ca o componentă importantă a gestionării astmului.
Deci pentru îmbunătăţirea controlului asupra astmului şi reducerea necesităţii de administrare a medicamentelor, pacienţii trebuie să evite expunerea la factori de risc (substanţe care provoacă alergii şi iritaţii şi astfel agravează astmul).
Factori de risc si acțiuni de prevenire
a) Substanţele care provoacă alergii din praful din casă (atât de mici, că nu sunt vizibile cu ochiul liber)
Spălaţi săptămânal lenjeriile de pat şi păturile şi uscaţi-le pe uscător sau la soare. Feţele de pernă şi plapumă trebuie să fie etanşe. înlocuiţi covoarele cu linoleum sau cu parchet, în special în dormitoare. În locul mobilierului tapiţat, utilizaţi vinilin, piele sau mobilă din lemn simplu. Dacă este posibil, utilizaţi aspiratoare cu filtru.
b) Fumul de ţigară (în cazul în care pacientul fumează sau inhalează fumul de la cei din jur)
Feriţi-vă de fumul de ţigară pe cât posibil, evitând să petreceți timp în spații închise cu persoane fumătoare.
c) Substanţele care provoacă alergii de la animalele cu blană
Îndepărtaţi animalele din casă sau cel puţin din dormitor. De asemenea, asigurati-va de faptul ca igiena lor este corespunzatoare, in special parul acestora.
d) Substanţele care provoacă alergii de la gândaci
Faceţi curăţenie des şi cu simţ de răspundere. Utilizaţi spray pesticid – însă doar atunci când urmează să plecați de acasă pentru un minim de câteva ore.
e) Polenul şi mucegaiul din exterior
Închideţi ferestrele şi uşile şi rămâneţi în casă când nivelul de mucegai şi polen este ridicat.
f) Mucegaiul din interior
Reduceţi umiditatea din casă; curăţaţi frecvent orice zonă umedă.
g) Activităţi fizice
Nu evitaţi activităţile fizice. Se pot preveni simptomele prin inhalarea unui β2-agonist cu acţiune rapidă, sau unui modificator de leucotrienă înainte de efortul fizic.
h) Medicamente specializate
A nu se administra β-blocante sau aspirină sau antiinflamatorii nesteroidiane în cazul în care aceste medicamente provoacă simptome de astm.
