Ce se întâmplă în creier ?
Stresul este o reacţie psiho-fizică a organismului generată de agenţi stresori ce acţionează pe calea organelor de simţ asupra creierului. Se pune astfel în mişcare – datorită legăturilor cortico-limbice cu hipotalamusul – o serie de reacţii neuro-vegetative şi endocrine, care au loc în întregul organism.
Stresul poate fi pozitiv (eustres) sau negativ (distres)
Eustresul („stresul pozitiv”) are efecte benefice asupra organismului uman şi apare în cazul în care agenţii stresori declanşează stări pozitive (bucurie intensă, râs, extaz), iar acestea se repercutează pozitiv asupra organelor şi aparatelor organismului. Eustresul mai apare în cursul unor stări emoţionale pozitive cuplate cu efort fizic moderat (actul sexual, gimnastica, jogging-ul).
Repetarea frecventă a eustresurilor contribuie la creşterea imunităţii, devenind o premisă a longevităţii.
Distresul („stres psihic negativ”) este însă patologic. El produce, de obicei, suferinţă, ca urmare a contactului cu un agent stresor.
Stresul, fizic sau psihic, reprezintă o suprasolicitare a organismului. Organismul este supus unui stres atunci când se intâlnește cu o situație neobisnută și cum zilnic apar astfel de situații o provocare majoră în viața noastră este cum să facem ca stresul să nu ne devină dușman.
În timpul unei situații stresante, organismul semnalizează eliberarea unor hormoni de stres. Aceste substanțe chimice declanșează o serie de răspunsuri ale organismului care cresc nivelul energetic: nivelul glicemiei este mai ridicat, pulsul devine mai rapid și tensiunea arterială crește.
Mușchii se încordează pentru acțiune. Rezerva de sânge este redirecționată către extremități pentru a ajuta organismul să se adapteze situației date.
Stresul ne însoțește permanent. El derivă din activitatea emoțională, cât și din activitatea fizică. Este unic și adaptat fiecărei persoane.
Prea mult stres emoțional poate cauza boli organice, cum ar fi hipertensiunea arterială, ulcer gastroduodenal sau boli cardiace. Stresul fizic sau derivat din muncă este improbabil să cauzeze astfel de probleme.
Cel mai important aspect este să învățăm cum reacționează organismul la aceste solicitări și să știm să le gestionăm. Când stresul este prelungit sau foarte frustrant, poate deveni dăunător, putând cauza distres.
Recunoașterea semnelor precoce de distres și apoi acționarea împotriva acestora poate avea o importanță majoră în ceea ce privește calitatea vieții.
Deoarece răspunsul la stres cuplează reacțiile fiziologice și emoționale acesta se poate transforma într-o boală organică. Iar daca deja suferim de o boala cronică aceasta poate fi agravată de un răspuns emoțional neadecvat al pacientului la situația respectivă.
Dacă nu găsim modalităţile potrivite pentru a-l combate, stresul poate să ne îmbolnăvească trupul şi mintea, ajungând chiar să ne schimbe comportamentul. Concret, nu numai că vom resimţi durere, tensiune şi o serie de alte reacţii fizice (ameţeală, slăbiciune, uscăciune a gâtului, senzaţie de nod în gât, respiraţie accelerată, puls mărit etc.), dar vom fi năpădiţi şi de gânduri negative care ne vor schimba perspectiva asupra lucrurilor şi, implicit, comportamentul.
Pe termen lung, stresul neţinut în frâu poate fi una dintre cauzele apariţiei unor probleme serioase de sănătate, precum: hipertensiune, migrenă, ulcer gastric şi duodenal, sindrom de colon iritabil, căderea părului, infertilitate, tulburări menstruale, impotenţă, ejaculare precoce, depresie, anxietate.
Este important să nu-i subestimăm efectele negative şi să găsim cele mai bune modalităţi de a-l contracara.
Înarmează-te cu atitudinea potrivită.
Te-ai întrebat vreodată cum se face că, deşi nu scapă nimeni de situaţiile presante, unii fac faţă mai bine stresului decât alţii? Ei bine, o atitudine potrivită şi o abordare corectă în situaţiile-limită sunt de departe cele mai bune metode de a lupta împotriva stresului. Cu alte cuvinte, felul în care reacţionezi este determinat de felul în care priveşti factorul de stres respectiv.
Fă-ţi provizii antistres
Complexul de vitamine B contribuie la eliberarea de energie şi la menţinerea sănătăţii sistemului nervos. Le poţi lua din: legume verzi, cartofi, fructe proaspete, germeni de grâu, cereale integrale, ouă, lactate, drojdie, leguminoase (fasole, mazăre, linte), nuci, alune, fructe şi seminţe uscate.
Vitamina C ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor şi grăbeşte vindecarea rănilor. O găseşti în fructele proaspete, în mod special citrice, în coacăze negre, sucuri de fructe şi legume proaspete. Zincul creşte rezistenţa la infecţii şi are efect cicatrizant. Se găseşte în: ficat, carne roşie, gălbenuş de ou, cereale integrale, peşte, fructe de mare (crustacee, stridii).
Carbohidraţii cu eliberare lentă furnizează energie pentru întreaga zi şi au efect calmant. Se găsesc în cerealele integrale, leguminoase, cartofi dulci.
Daca va confruntati cu probleme de sanatate puteți contacta unul dintre cei aproape 300 de medici din toate Specializarile medicale : https://medicentrum.ro/medicii-nostri/
Articol scris de Raluca Manza
