Prin intermediul endoscopiei digestive superioare vom examina direct interiorul tubului digestiv, de la cavitatea bucală până la duoden. Această investigație este de multe ori indispensabilă pentru un diagnostic corect al afecțiunilor esofagiene, gastrice sau duodenale. În ultimii ani, s-au făcut progrese în domeniu, trecându-se de la endoscoapele rigide la endoscoapele cu fibră optică și mai nou la videoendoscop.
Este necesară explicarea procedurii pacientului, pentru o bună înţelegere a ei şi a avantajelor care decurg din efectuarea ei. Un pacient bine informat va colabora întotdeauna mult mai bine. De asemenea, se va obţine un consimţământ, cel puţin verbal, pentru prelevarea de biopsii, dacă este nevoie sau pentru efectuarea de diverse gesturi terapeutice.
Este endoscopia o procedură dureroasă?
Endoscopia digestivă superioară nu este o examinare dureroasă, dar poate fi foarte neplăcută pentru unii pacienţi. De aceea, trebuie luate câteva măsuri pentru creşterea toleranţei examinării şi pentru efectuarea ei în siguranţă:
- pacientul este întrebat despre eventualele alergii pe care le prezintă (de exemplu la lidocaina cu care se efectuează anestezia locală la nivelul faringelui sau la medicamentele ce îi pot fi administrate în timpul examinării: sedative, antispastice), despre tulburările de coagulare cunoscute;
- recoltarea de biopsii se poate efectua fără riscuri suplimentare şi la unii din pacienţii aflaţi sub tratament anticoagulant; se vor evita totuşi biopsiile multiple; pentru manopere mai sângerânde (de exemplu, polipectomii), este nevoie de oprirea anticoagulantelor orale cu 7 zile înainte; este bine să se oprească cu 4-5 zile înainte şi antiagregantele plachetare, dar şi antiinflamatoarele nesteroidiene;
- pacientul trebuie să fie à jeun cu 8 ore înainte de endoscopie, lichidele nu mai trebuie consumate cu 4 ore înainte;
- antibioprofilaxia este necesară la pacienţii cu proteze valvulare.
Cât de frecvent trebuie făcută endoscopia?
Endoscopia digestivă superioară poate fi efectuată la lunar, la trei luni, la șase luni, la un an sau la cinci ani în funcție de simptomatologia pacientului și în funcție de boala de bază, această indicație se va stabili de către medicul gastroenterolog sau internist curant.
Care sunt indicațiile endoscopiei digestive superioare?
Endoscopia digestivă superioară este o examinare extrem de performantă, cu indicaţii largi. Dintre acestea menţionăm:
- pirozis (arsurile retrosternale), regurgitaţii;
- dureri retrosternale sau dureri în etajul abdominal superior;
- odinofagia (durere la înghițire) sau disfagia (dificultate de înghițire);
- greţuri persistente sau vărsături;
- hemoragia digestivă superioară, pierderile sangvine oculte;
- anorexia şi scăderea ponderală;
- ingestia accidentală sau voită de substanţe caustice;
- extragerea corpilor străini;
- alte gesturi terapeutice endoscopice: hemostaza endoscopică, dilatarea şi protezarea căilor digestive superioare, polipectomia etc.
Care sunt contraindicațiile endoscopiei digestive superioare?
O contraindicaţie absolută este considerată prezenţa pneumoperitoneului (acumularea anormală de aer în cavitatea peritoneală). Dacă se suspectează o perforaţie digestivă, înainte de endoscopie este obligatorie excluderea pneumoperitoneului prin radioscopie pe gol. Lipsa de cooperare a pacientului şi leziunile severe ale hipofaringelui pot contraindica de asemenea endoscopia digestivă superioară.
Contraindicaţii relative sunt:
- infarct miocardic recent sau semne manifestate de ischemie miocardică;
- insuficienţă respiratorie severă;
- pacienţi comatoşi, care nu sunt strict à jeun sau au sânge în stomac, după o hemoragie digestivă, la care există riscul aspiraţiei în timpul endoscopiei şi la care este de preferat intubarea lor prealabilă;
- pacienţi foarte taraţi care ar putea prezenta desaturări în concentraţia sangvină de oxigen, la care este recomandată administrarea continuă de oxigen, în timpul endoscopiei, şi monitorizarea saturaţiei de oxigen;
- hemofilicii la care s-ar putea produce hematoame sau chiar hemoragii posttraumatice;
- cazurile cu cifoză cervicală severă sau de diverticul ori de stenoză esofagiană superioară, unde există un risc de perforaţie esofagiană, mai ales dacă se introduce orb endoscopul.
La aceşti pacienţi cu risc înalt este de preferat efectuarea endoscopiei digestive în centre specializate, de către endoscopişti experimentaţi.
Daca va confruntati cu probleme de sanatate puteți contacta unul dintre cei peste 280 de medici din toate Specializarile medicale : https://medicentrum.ro/medicii-nostri/