Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. Febra este un simptom al unei inflamații, infecții, intoxicații sau al unei alte boli, ce se manifestă prin creșterea anormală a temperaturii corpului.
Febra numită şi pirexie se defineşte ca o creştere a temperaturii interne peste valoarea nomală a organismului (de obicei, 37°C) (temperatură rectală mai mare decât 38°C, temperatura orală mai mare de 37,5°C, temperatură axilară peste 37,2°C, iar cea auriculară peste 37,2°C ).
În general febra arată existenţa unui proces anormal în corp. Efortul fizic, temperatura ridicată a mediului ambiant şi vaccinările obişnuite ale copiilor pot duce de asemenea la creşterea temperaturii corpului.
Febra nu este o boală, ci, mai degrabă, este un simptom sau un indicator al unei tulburări apărute în organism. Febra nu poate indica ce afecţiune o produce.
Ea poate apărea în cursul unei infecţii bacteriene sau virale, ca reacţie la o alergie la alimente sau medicamente sau poate apărea ca o supraîncălzire în cazul expunerii la soare sau prin joacă.
Febra ajută organismul să distrugă microbii care produc infecţii. De asemenea stimulează răspunsul inflamator care produce mai multe substanţe în zona infectată pentru a o proteja, a preveni răspândirea infecţiei şi pentru a începe procesul de vindecare.
La copii trebuie tratată febra care depăşeşte valoarea de 39°C.
Copiii mai mari de 2 luni care nu răspund la terapia antitermică trebuie consultaţi de medic.
Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 3 ani pot prezenta convulsii datorită febrei mari (numite convulsii febrile).
Dacă copilul prezintă convulsii febrile, există riscul ca acestea să se repete, dar de obicei copiii trec cu bine peste această complicaţie. Apariţia unei convulsii febrile nu înseamnă că respectivul copil are epilepsie.
Când copilul are febră se poate trata astfel:
• Medicamente antitermice;
• Îmbrăcarea copilului cu haine subţiri;
• Încurajarea consumului de lichide;
• Se face o baie călduţă; copilul nu trebuie să tremure din cauza temperaturii prea scăzute a apei deoarece acest lucru poate duce la creşterea temperaturii;
• Se pun comprese reci pe zonele unde circulaţia sângelui este superficială, de exemplu frunte, încheieturi şi regiunea inghinală.
• Nu se folosesc comprese cu alcool.
Organismul are mai multe modalităţi de reglare a temperaturii. Organele implicate în reglarea temperaturii sunt: creierul, pielea, muşchii şi vasele sangvine. Organismul reacţionează la schimbările de temperatură astfel:
• Creşterea sau scăderea transpiraţiei;
• Transportul sângelui către suprafaţa pielii sau de la suprafaţa pielii spre profunzime;
• Păstrarea sau eliminarea apei din organism;
• Căutarea unui mediu mai cald sau mai rece;
Atunci când un copil face febră organismul acţionează pe aceste căi pentru a controla temperatura, dar temporar resetează termostatul la o temperatură mai ridicată. Temperatura poate creşte din multe motive:
• Anumite substanţe, numite citokine şi mediatori, care sunt produse în organism ca răspuns la anumite microorganisme, tumori sau alte procese străine;
• Organismul produce mai multe macrofage, celule care se luptă cu componentele străine organismului. Aceste celule distrug organismele străine;
• Organismul produce anticorpi care să lupte cu infecţia. Aceşti anticorpi vor recunoaşte infecţia la o expunere ulterioară;
• Multe bacterii sunt înconjurate de o membrană. Dacă există discontinuităţi ale acesteia, conţinutul eliberat poate fi toxic pentru organism şi stimulează creierul să crească temperatura.
Deşi febra poate duce la apariţia convulsiilor sau a delirului, în general, nu valoarea temperaturii produce convulsiile, ci cât de rapid a crescut.
Febra este clasificată astfel:
- starea subfebrilă (o temperatură de până la 37,5 °C)
- febră ușoară (37.5 – 38° C)
- febră (o temperatură între 38 °C și 39 °C)
- febră ridicată (o temperatură între 39 °C și 40,5 °C)
- Hiperpirexie (o temperatură de peste 40,5 °C)
Există anumite semne care pot indica febra cum ar fi:
• Eritemul facial (roşeaţa feţei);
• Piele uscată şi caldă;
• Scăderea volumului de urină eliminat şi/sau urină închisă la culoare;
• Scăderea apetitului, accentuarea senzaţiei de sete;
• Iritaţie, nervozitate;
• Constipaţie sau diaree;
• Vărsături;
• Cefalee;
• Dureri generalizate;
• Greaţă;
• Copilul nu este la fel de activ sau comunicativ ca de obicei.
• Boli infecţioase, virale sau bacteriene;
• Anumite medicamente, de exemplu antibioticele, antihipertensivele şi anticonvulsivantele;
• Anumite vaccinuri, cum ar fi DTaP (diftero-tetano-pertusis acelular) sau antipneumococic;
• Transfuziile sangvine;
• Anumite boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă şi sinovita (inflamaţia mucoasei ce căptuşeşte cavitatea articulară);
• Afecţiuni ale creierului;
• Anumite tipuri de cancer;
• Anumite boli autoimune;
• Şocul termic sau insolaţia (hipertermia) cauzat de expunerea la temperaturi ridicate ale mediului ambiant, fapt care duce la creşterea temperaturii corpului (uneori putând depăşi 40°C);
• Arsuri solare severe;
Uneori nu se poate identifica cauza care a dus la apariţia febrei. Dacă o temperatură de 38 C, sau mai mare persistă mai mult de trei săptămâni şi medicul nu a putut stabili cauza după o evaluare atentă, atunci diagnosticul ar putea fi de febră de origine necunoscută.
Daca va confruntati cu probleme de sanatate puteți contacta unul dintre cei peste 300 de medici din toate Specializarile medicale : https://clinica.medicentrum.ro/medicii-nostri/
