Rinita alergică este o afecțiune caracterizată prin inflamația alergică a mucoasei nazale, care se datorează expunerii la diverși alergeni (dintre care cei mai frecvent incriminați sunt praful de casă, polenul, mucegaiurile, epiteliile și perii unor animale). Prevalența rinitei alergice a crescut foarte mult în ultimii zece ani, fiind o consecință a poluării și a civilizației moderne care a construit premisele de extindere, astfel că putem afirma că rinita alergică este o afecțiune a omului modern.
Frecvent, rinita alergică progresează spre astm bronșic (aproximativ 20% din cazuri), cele două afecțiuni fiind integrate într-un nou concept de „afecțiune unită a căilor respiratorii”
Cum apare rinita alergică?
În definirea afecțiunii, am precizat că rinita este o inflamație a mucoasei nazale, dar boala nu se oprește doar la acest nivel. În acest proces sunt afectate și mucoasele din vecinătate – urechea medie, trompa lui Eustachio (este un conduct situat în spatele nasului, prin care urechea se ventilează), sinusuri, putând ajunge și la conjunctiva oculară, determinând simptome de intensități diferite la aceste nivele.
Nasul, ca poartă a aparatului respirator, este solicitat continuu să reacționeze la modificările mediului și să respingă asaltul extern la stimuli variați.
Creșterea prevalenței bolilor alergice se datorează interacțiunilor dintre factorii legați de organismul gazdă – factorii genetici, socio-economici (stilul de viață vestic, igiena excesivă, excesul de antibiotice) și comorbidități (rinosinuzita, sindromul de apnee în somn, conjunctivita, vegetații adenoide, dermatita atopică), schimbările climatice, expunerea la poluanți și la alergene.
Care este simptomatologia pacienților cu rinită alergică?
Simptomele tipice rinitei alergice sunt strănutul, congestia nazală, rinoreea și pruritul nazal (mâncărime a nasului), care se pot manifesta în orice combinație. Simptomele oculare sunt frecvente.
Atunci când vorbim cu un pacient cu rinită alergică anamneza este foarte importantă. Ne interesează: vârsta, sexul; antecedentele de boli alergice (rinită, astm, dermatită atopică) sau infecții recurente (la nivel plâmânilor, urechii sau sinusurilor); condițiile de viață (vechimea locuinței, sistemul de încâlzire și ventilație, animale de casă, salteaua, covoare, draperii) și de muncă (timpul petrecut pe zi/săptămână, alergeni, factori iritanți); istoricul bolii – simptomele (debut, durată, severitate, factori declanșatori, evoluție), medicație administrată (medicament, doză, durată, complianță, efecte adverse).
Alte simptome ce pot apărea în rinita alergică sunt: dureri de cap, tulburări de memorie și/sau reducerea randamentului școlar și a performențelor la locul de muncă, perturbarea mirosului, hemoragii nazale, etc.
Cum diagnosticăm un pacient cu rinită alergică?
Diagnosticul de rinită alergică se bazează pe concordanța dintre simptomele alergice tipice și investigațiile paraclinice (testarea cutanată alergologică, determinarea imunoglobulinelor E totale și specifice, examen radiologic sau CT, teste nazale de provocare cu alergeni, citologia nazală).
Rinita alergică poate fi ușoară (când se caracterizează prin somn normal, fără afectarea activităților zilnice, din timpul liber sau sportive, fără afectarea activității școlare sau a muncii, simptomele fiind prezente, dar nu sunt supărătoare) sau moderat-severă (care se caracterizează prin simptome exact opuse adică somn dificil, afectarea activităților zilnice, afectarea performanței școlare sau la muncă și simptome prezente supărătoare).
Care sunt principiile de tratament la pacienții cu rinită alergică?
În rinita alergică, primul obiectiv al tratamentului este evitarea alergenului.
De exemplu, ca metode de reducere a expunerii la polen putem enumera: evitarea activităților în aer liber în sezonul polenurilor (în particular în zilele călduroase), se va evita cositul ierbii sau dacă o facem vom folosi mască și ochelari de protecție, uscarea hainelor pe uscător și nu în mediu exterior, spălarea frecventă a feței și dușul la sosirea la domiciliu pentru îndepărtarea grăunciorelor de polen, se vor evita zonele cu concentrații polenice crescute (cum ar fi zonele cu vegetație, preferabil fiind mersul pe plajă la mare).
Tratamentul rinitelor alergice poate impune schimbarea locului de muncă sau chiar schimbarea locuinței.
Medicația folosită în cazul pacienților cu rinită alergică trebuie recomandată și supravegheată de medic. Cele mai folosite clase de medicamente sunt: decongestionante nazale, antihistaminicele, cromone, imunoterapie specifică, corticosteroizi intranazali.
