Statisticile ne arată un număr foarte mic de copii afectați de noul coronavirus, dar mamele nu știu ce să creadă. Își fac o mie de griji, că așa-s mamele. Le-am invitat pe câteva dintre ele să pună întrebările la care n-au găsit încă un răspuns, iar noi le vom transmite unui specialist. Întrebările lor pot fi și ale tale: despre femei însărcinate, nou-născuți, astm și alte alergii, precum și despre nevoia de a dezinfecta totul. Exagerăm? Un interviu cu dr. Carmen Cristescu, medic doctorand în virusologie, în Franța, și mama unui băiețel de 3 ani.
Mama 1: Cat e de riscant acest coronavirus nou pentru o femeie insarcinata, dar pentru fat?
Dr. Carmen Cristescu: Raspunsul corect pentru aceasta intrebare este: NU STIM. Ceea ce stim este ca sarcina in sine reprezinta o imunosupresie fiziologica si, in concluzie, femeia insarcinata este mai expusa la infectare si/sau forma clinica de boala. In ceea ce priveste transmiterea la fat, probabilitatea este destul de mica, pentru ca virusul nu pare sa determine viremie (sa se concentreze in sange). In absenta unui titru suficient de particule virale in sange nici transmiterea la fat nu ar trebui sa se produca.In completarea raspunsului atasez cateva link-uri catre site-uri oficiale:
Practice Advisory: Novel Coronavirus 2019 (COVID-19) – ACOG
Cum e cu alăptarea?
Asa cum spuneam, virusul nu prea trece in sange, deci, in consecinta, nu se poate transmite prin lapte. Rapunsul corect este si aici: NU STIM INCA. Daca mama este infectata, poate transmite virusul pe cale aeriana, chiar si asimptomatica, doar ca bebelusul are mai putini receptori pentru virus si sistem imun naiv. Pe de alta parte o data infectata, mama produce anticorpi care ajung la copil si-i confera protectie. Pana in acest moment, ghidurile nu contraindica alaptarea, ci o sustin, cu mentiunea ca mama sa nu prezinte febra si simptomatologie specifica.
2. E adevarat ca o gripa normala este periculoasa pentru un nou-nascut, dar coronavirus se spune ca nu este? De ce trebuie sa avem grija ca un nou-nascut sa nu se imbolnaveasca de nimic in primele saptamani/luni de viata, dar cu noul virus putem sa stam relaxati?
Faptul ca nou-nascutul are un sistem imun naiv, in termeni foarte simpli si total neacademici, are un sistem imun care nu stie inca de ce este in stare, nu-si cunoaste toate „puterile”, face ca formele de boala la nou-nascut sa fie mai blande, in conditiile in care nu sunt asociate si alte probleme de sanatate. In mod evident, exista si exceptii de la regula, pentru ca oamenii sunt extrem de diferiti si notiunile din carti urmaresc grupuri mari, niste medii de raspuns imun pentru un anumit grup de oameni, dar, in niciun caz nu ar trebui tratate drept niste sabloane. Metodele de profilaxie sunt aceleasi metode care se vehiculeaza peste tot: expunere sociala cat mai mica, deloc daca se poate, spalatul mainilor cat mai des cu putinta, izolarea bebelusului in cazul in care cineja din casa este racit, etc.
3. Ce inseamna la copii ca sunt asimptomatici?
Asimptomatic inseamna ca nu prezinti nici un semn de boala. Cu alte cuvinte, poti fi infectat cu virusul, il poti transmite, dar fara stiinta ta. La copii, prin asimptomatic putem intelege ca nu se schimba nimic in starea lor obisnuita, desi ar putea fi infectati.
4. Eu as vrea sa stiu daca, pana la urma, poti lua din nou virusul, odata ce te-ai vindecat. Cat poate dura chestia asta?
Raspunsul este: NU STIM INCA. In teorie, virusurile din aceasta familie nu produc latenta, adica nu persista in organism pentru perioade foarte lungi de timp. O data cu producerea anticorpilor intr-un titru eficient cat sa asigure protectie impotriva infectarii, lucrurile ar trebui sa reintre in normal. Pentru a ne apropia de un raspuns corect la aceasta intrebare, mai este nevoie de timp. O perioada intre 6 luni si un an, cel putin, pentru a urmari infectia si evolutia ei in dinamica. Mai jos gasim o informatie din presa. Eu nu am gasit nici un articol medical publicat pe aceasta tema…biasurile acestei informatii pot fi multe, dar intrebarea exista si raspunsul ramane inca NU STIM.
https://www.independent.co.uk/news/world/asia/japan-coronavirus-test-positive-recover-a9404056.html
5. Am o nelămurire la care nu am găsit răspuns oficial nicăieri. Tot auzim ca nu sunt forme grave cazurile de îmbolnăvire la copii. Pe de alta parte, aflam ca majoritatea complicațiilor la adulți sunt date de o reacție exagerata a sistemului imunitar care produce inflamatie puternica la nivelul plămânilor (motiv pt care persoanele cu afecțiuni autoimune sunt la risc). Acum întrebarea: știm ce se întâmpla la copiii cu teren atopic, alergii, wheezing recurent, hiper-reactivitate bronsica, astm indus viral? Ei intra la categorie de risc pentru ca sistemul imunitar e superactivat sau fac forme ușoare pentru ca sunt copii? 😕
Copiii cu teren atopic prezinta un risc in plus fata de ceilalti indivizi din categoria lor de varsta. Aici sunt mai multe ipoteze care pot fi discutate. In primul rand, pentru a putea produce o infectie, un virus are nevoie obligatoriu de o celula vie. Aceasta celula nu doar ca trebuie sa fie vie pentru a furniza virusului bagajul ei enzimatic (energie), ci trebuie sa fie susceptibila pentru a fi infectata. In cuvinte simple, daca celula nu prezinta receptori specifici pentru virus ea nu va putea fi infectata indiferent cat de mult virus am avea si cat de mult timp am lasa virusul si celula respectiva in contact. Imaginati-va ca doriti sa deschideti o usa, dar nu aveti cheia potrivita. (daca nu spargeti usa, sau nu daramati peretele – in cazul nostru, nu omorati celula sau ii rupeti membrana cu alte substante – nu veti putea intra). Acestea fiind spuse, iarasi in termeni total neacademici, copiii pot prezenta pe de o parte mai putini astfel de receptori pe suprafata celulelor lor si pe de alta parte, asa cum am mentionat anterior, au un sistem imun mai naiv care nu raspunde la fel de agresiv ca la adult. In consecinta au risc mai mic de infectare si un risc mai mic de „activare imunologica agresiva”. Copiii cu teren atopic pastreaza practic prima parte a explicatiilor si anume o expresie ceva mai mica a numarului de receptori pe suprafata celulelor ce ar putea fi infectate, deci au un risc de infectare ceva mai mic comparativ cu adultii, dar, raspunsul lor imun, desi tot naiv, poate fi mai agresiv in ceea ce priveste componenta nespecifica (Raspuns imun nespecific presupune un raspuns rapid, prompt, negandit, daca vreti, pin descarcare de mediatori chimici, activare de cai de semnalizare si, in final, inflamatie importanta pentru a limita focarul infectios, insa cu multe „victime colaterale”). In concluzie nu se infecteaza foarte usor, la fel ca toti ceilalti copii, dar, odata infectati, pot avea manifestari de la usoare pana la severe si foarte severe, deci si ei reprezinta o categorie la risc.
6. Eu am o intrebare poate tampita: in cazul in care calci intr-un scuipat infectat si vii cu incaltamintea acasa, exista riscul de a te infecta sau e doar un mit?La fel, in cazul animalelor, care calca pe jos si apoi ii ducem inapoi in apartament. Mersi! 🙂
Raspunsul este DA! Virusul poate rezista in secretia respectiva si daca puneti mana pe unde ati calcat voi sau animalul de companie, si ulterior puneti mana la nas, la gura, la ochi, etc, prin intermediul mucoaselor, puteti face infectia. Daca dezinfectezi talpa pantofilor si speli pe jos cu ceva dezinfectant, virusul nu rezista.
7. Am putea sa facem prevenție de orice fel?cum? Este adevărat ca cei ce se vindeca rămân cu sechele pulmonare pe viata?
Preventia consta in expunere sociala cat mai redusa, spre deloc si igiena drastica (spalatul mainilor cat mai des, curatatul suprafetelor cu solutii dezinfectante cat mai des, tusitul in cot, aruncatul servetelului imediat dupa ce am tusit/suflat nasul si spalatul ulterior pe maini, masca de protectie cand se poate, chiar si o esarfa, fular, la gura pentru ca, desi nu impiedica patrunderea virusului, te ajuta pe tine sa nu mai pui mana pe fata atat de des, purtarea de manusi la cumparaturi). Odata indepartate echipamentele de protectie, trebuie aruncate, la usa daca se poate, fara a fi plimbate prin toata casa si trebuie sa ne spalam imediat pe maini inainte de orice. Ca in orice alta infectie pulmonara severa, UNII, NU TOTI pacientii pot ramane cu sechele, cu o disfunctie respiratorie usora pana la moderat-severa.
8. Eu vreau sa stiu sincer daca are rost sa ne ferim..se pare ca imunitate nu capeti dupa ce iei, ca rezista mult in aer- pare cumva invincibil. La ce semn ar trebui sa ne panicam, cum nu confundam cu o raceala? Ce poti face acasa pt o stare buna? Cat de mult ar trebui sa dezinfectam totul? Nu o dam in altceva?
In cazul acestui virus, are rost mult sa ne ferim. Virusul se replica in faringe si are o perioada de incubatie – momentul de la infectare pana la aparitia simptomelor – scurta, in medie 5,2 zile (interval de 1-14 zile). Din aceste doua motive se raspandeste foarte usor atat in prezenta semnelor de boala dar si inainte. Pentru a produce primii anticorpi protectori, un organism viu are nevoie de o perioada de minimum 14 zile. Pe o axa a timpului, daca astazi contractam virusul, in a-5-a, a-6-a zi putem dezvolta primele semne de boala. La acest moment nu exista suficienti anticorpi. Intre ziua 5 si ziua 14 putem imprastia usor virusul, putem infecta categorii de pacienti la risc, care, in absenta serviciilor medicale specializate, ar putea/vor muri. In consecinta, expunerea este buna pentru imunizarea populatiei si stingerea infectiei, doar cand transmiterea nu se realizeaza atat de usor si cand consecintele nu sunt atat de severe. In privinta infectiei cu coronavirus SARS-CoV-2 (COVID19 este boala) NU NE EXPUNEM, ci STAM ACASA si ne ferim. Acasa trebuie sa mancam si sa ne hidratam corespunzator. Nu recomand regimul de post. Avem nevoie de proteine pentru a produce anticorpi si sunt convinsa ca Dumnezeu vrea sa facem ce trebuie, sa ne facem treaba si vom avea timp dupa sa tinem si post. NU trebuie administrate medicamente pentru viroza in absenta unei prescriptii medicale. Se tot vehiculeaza ideea cu antiiinflamatoarele (ibuprofen, nurofen, aspirina, etc). In infectiile virale antiinflamatoarele, inhiba producerea de interferoni, substante pe care organismul nostru le produce la inceputul infectiei, in cadrul raspunsului imun nespecific, pentru a o limita. Daca administram antiinflamatoare, nu facem altceva decat sa „punem bete in roate” organismului nostru care incearca sa se apere si sa oferim conditii propice virusului pentru a se multiplica rapid si a produce o infectie mult mai severa. In privinta dezinfectarii trebuie sa ne dezinfectam pe noi si eventual lucrurile care au stat pe jos sau au venit in contact direct cu alti oameni. Nu traim intr-o bula de cristal. Nu putem steriliza, dezinfecta tot, ca de exemplu alimentele. In egala masura, trebuie sa fim constienti ca nici virusul nu traieste in coaja de banana, iar daca cei care au maverat punga sau cutia s-au spalat pe maini sau au purtat manusi totul este in regula. In plus produsele alimentare perisabile sunt transportate la temperatura joasa si ulterior aduse la temperatura camerei, dupa care iar la rece sau la cald eventual. Variatiile bruste de temperatura nu sunt prielnice supravietuirii virusului.
9. Cum facem cu gelul antibacterian ca sa fie eficient? Sa zicem ca am avut conact cu virusul, bag mana in buzunar dupa gel, contaminez ambalajul, ma dezinfectez pe maini, dupa care iar ating ambalajul sa il inchid sau sa il pun undeva.
Gelul antibacterian nu este foarte eficient. Cel mai bine ne spalam pe maini, iar cand mergem undeva cu mijloacele de transport, in supermarket, purtam manusi, la sfarsit le scoatem si ne spalam din nou pe maini. In felul acesta nu mai bagam mana in buzunare. Totul trebuie facut cu ratiune. Nu trebuie sa disperam si sa o luam razna cu dezinfectarea. Ne expunem cat mai putin, doar la nevoie si atunci cu masca, fular, esarfa, manusi asa cum am explicat anterior.
10. Si, in final, ce parere aveti de abordarea UK-ului de imunizare prin contaminare?
Consider ca este un mare risc in privinta acestui virus. Pentru alt tip de infectie, ar fi o idee foarte buna. De altfel, am citit/vazut ca si Marea Britanie si-a schimbat atitudinea si izoleaza pacientii varstnici si limiteaza expunerea sociala. Ca nu mai testeaza nu mi se pare neaparat o idee rea. Criteriile clinice de diagnostic sunt destul de clare, asa incat fac o economie justificata de teste.
Concluzia: NU VA PANICATI, DAR FITI RESPONSABILI! STATI ACASA! CONSULTATI PLATFORME MEDICALE ONLINE! INFORMATI-VA DOAR DIN SURSE AVIZATE!
Sper ca am raspuns cat de cat pe intelesul tuturor. Impreuna, responsabili vom depasi aceasta pandemie!
Toate cele bune,
Carmen Cristescu
MD, PhD student
Doamnei dr. Cristescu îi puteți cere o evaluare medicală la distanță prin Medicentrum, completând formularul de aici.
