Hifema este acumularea de sânge la nivelul globului ocular
Hifema este acumularea de sânge în camera anterioară a globului ocular, adică în spațiul dintre fața interioară a corneei și suprafața irisului. Aceasta este considerată o urgență oftalmologică din mai multe motive:
- posibilitatea dezvoltării sinechii (aderențe) intraoculare;
- riscul de a evolua spre glaucom și orbire;
- pericolul potențial de a fi asociat cu o afecțiune sistemică (mai ales dacă este bilaterală).
Care sunt cauzele pentru apariția hifemei?
Principalele cauze pentru apariția hifemei sunt:
- procese sistemice, cum ar fi hipertensiunea arterială, erlichioza, intoxicația cu anticoagulante și alte tipuri de coagulopatii precum boala von Willebrand sau limfomul;
- neoplasme intraoculare care produc distrugerea țesuturilor și vasculare;
- patologii care duc la uveită cronică;
- proptoză (luxația globului ocular);
- dezlipirea de retină;
- leziuni traumatice.
Care sunt tipurile de hifemă?
În funcție de severitatea și întinderea leziunii, hifema poate fi clasificată în patru grade și anume:
- gradul I: ocupă mai puțin de o treime din camera anterioară;
- gradul II: între o treime și jumătate din camera anterioară;
- gradul III: până la trei sferturi din camera anterioară;
- gradul IV: ocupă întreaga cameră anterioară.
Care este tabloul clinic la pacienții ce prezintă hifemă?
Printre cele mai frecvente semne clinice putem găsi:
- blefarospasm (disconfort ocular) și epifora – în cazurile în care cauza este traumatică.
- sânge în camera anterioară – dacă există o hemoragie majoră, la început, aceasta va acoperi întreaga cameră.
- complicațiile intraoculare care pot fi așteptate în aceste cazuri sunt legate de aderențele care ar putea apărea dacă hifema este „organizată” formând un cheag, între acesta și iris.
- sângele și diferitele sale componente pot compromite căile normale de drenare a globului ocular, astfel încât acestea pot predispune la o creștere a presiunii intraoculare.
Ecografia oculară este un instrument foarte util prin faptul că mijloacele opace nu facilitează explorarea corectă a ochiului prin optică. Cu ajutorul ecografiei oculare, ne putem apropia de prognosticul procesului și uneori ne permite să ajungem la un diagnostic definitiv.
Care este tratamentul în cazul pacienților ce prezintă hifemă?
Tratamentul hifemei se face în funcție de cauza declanșatoare, dar, indiferent de aceasta, este important să se inițieze prompt o terapie medicală până la stabilirea diagnosticului definitiv. Principiul care guvernează tratamentul este același ca și pentru tratamentul unei uveite, pentru că este de obicei cea mai frecventă cauză de hifemă.
Printre principalele opțiuni terapeutice se găsesc corticosteroizii topici, cicloplegice (medicamente care dilată pupila), inhibitori ai anhidrazei carbonice dacă presiunea intraoculară este crescută, AINS topice sau sistemice, antalgice etc.
O hifemă tinde să se rezolve între șapte și douăzeci și una de zile, dacă cauza principală este tratată și controlată.
Dacă recidivează sau dacă rămâne activ fără să evolueze, diagnosticul etiologic trebuie reconsiderat.
Ușor, sigur, online poți intra în legătură cu un specialist, accesând platforma MediCentrum, specialitatea oftalmologie.
